Cica ai avea chef de scris dar ti-e lene sa-ti faci blog si trimiti adresa de email pe unapesaptamana@gmail.com, astepti invitatia, vine negresit si-apoi scrii. S-ar putea sa ai blog dar sa-ti surada ideea sa scrii "ingramadit" uneori. Cica in fiecare luni cine apuca da tema pe care se abereaza toata saptamana. Cica atat.
___________________________________________________________
Cica nu atat. Cica frumos ar fi sa si comentati ce scriu ceilalti, macar sa stie daca cineva a citit.

20 iunie 2012

Pofta Mare


M-a rugat cineva sa fac un meniu, asa cum l-as vedea eu, pentru un restaurant de fite. In lipsa de ceva mai bun, il postez aici. Deci, asta as gati eu in restaurantul meu de fitze.
Pareri?

Starters
Salmon Egg Rolls with Rucola and Hollandese Sauce
Yolks Benedict with Potato Rich Salad
Smoked Trout Pate with Pitta Crisps
Vegan Sushi with Cuscus and Apricot Harissa Dip
Vegetarian Sushi with Confi Paprika and Tomato with Salted Almonds
Black Truffle Soup Élysée
Mousseline de Grenouilles


Soups
Vichissoise with Parmesan Biscuits
Chilli Gazpacho with Stuffed Jalapenos
Oxtail Consomme with Custard Royale
Chicken Consomme with Shaved Truffles and Mousseline Quenelles
Cream of The Wild Mushroom
Bouillabaisse
Oyster Champagne Soup


Main Course
Chicken Ginger Burgers
Orange Poached Salmon
Bloody Mary Poached Salmon
Rolled pig's head with Mashed Potato and Caper Sauce
Vegan Shepherd’s Pie with Cheese Sauce and Puff Pastry
Fried Chicken with Mushrooms Veloute
Steak Tartare Minute au Couteau


Salads
Deconstructed Cesar Salad
Salad Bouquet with Tomato Vinegrette
Cobb Salad
Pineapple Cucumber Lime Jello Salad
Pomegranate Tabbouleh
Grilled Asparagus and Spinach Salad
Mint, Melon and Fennel Salad with Feta Cheese and Crab Meat


Desserts
Chocolate Soup with Crisp Pear Chips, Fennel Chips and Raspberry
Death by Chocolate Black or White... or Black&White
Creme Brulee with Apple Chips
Banana Pepper Parfait
Chewy Wine Shots
Ice Cream Fritters with Blueberry Sauce
Dolce de Leche Cheesecake

5 iunie 2012

Dupa un vin bun ....

Hai să pun degetul aici . Am să-l pun pe o rană care doare , pe o carne care cere atingerea fioroasă a altei cărnii – nevoia ! Ei bine nu e nevoie de nimic ! Nu ai nevoie de nimic penru a fi tu însuţi ! Pentru a începe să trăieşi . Pentru a te confunda cu propria viată – fără a trînti scuze scîrnave cum „ca-mi trebuie ceva” pentru a fi eu însumi . Am să încerc să te’nvăţ asta . Vezi că scriu cu toată diacritica limbii romăne – şi te’ntrebi dacă e nevoie de asta ? Sigur că e – din moment ce eu te respect , şi defapt asta e o formă de a mă respecta pe sine . In afara acestei măsuri nimic nu ar fi posibil , sau totul ar fi supus unui „aşa vreau eu” care nu e altceva decît sublimarea absolută a persoanei a doua . Cu alte cuvinte , tu nu exişti pentru mine ! Cît timp îţi ia să pricepi asta ? Te pot iubi , te pot trăda , lafel de uşor abandona – pe o plaje ocolită şi de crucişătoare , în Normandia , de pildă, sau unde ţi se scolă ţie Nordul . Nevoia . Nevoia ta ? Care de’ndată ce e implinită naşte o altă nevoie . Cum de ai putea tu fi împlinit printr-o satisfacţie U_M_A_N_A ? Tu care te iei la trîntă cu zeii ? Tu care crezi că totul începe cu tine ? Tu care nu ai nevoie de şerveţele la masă , pentru că eşti infailibil . Ei bine , tu eşti fără de nevoi , şi tocmai de aceea eşti cel mai de dispreţuit dintre noi .....

9 aprilie 2012

sa zicem ca tema pt sapt  asta  va fi nevoie
Imi deschide   larg  usa si-mi zice zambind   Poti pleca oricand doresti.  Se indreapta catre mine, ma ridic si trecem unul pe   langa  altul. Se aseaza in locul  meu, ma priveste  cum pun mana  pe clanta. Mimica lui  nu-mi spune  absolut nimic. Fac un pas inainte doar pentru a inchide usa   in fata mea. Decid  sa  raman si ma indrept   spre  el.
Am   visat  ca  sunt intr-o puscarie, condamnata pe viata. Nu  mai tin minte  cum a   decurs   visul, stiu ca  m-am  trezit ingrozita ca ar putea   fi real. Ceea  ce  m-a speriat  crunt  nu era  neaparat condamnarea, ci faptul ca   din momentul acela pierdusem libertatea. Cam pentru  urmatorii 20 de  ani.  Lucrurile ce  ne vin le   luam de   bune, ca si cum  ni se  cuvin.. Am plecat  de  acasa  ca sa  fiu libera. Ca  nu am  stiu ce  sa fac  cu asa  zisa   libertate  a  mea  e  alta poveste. Ca  nici  acum  nu stiu  ce  sa  fac   cu  ea si poate nu  voi invata  niciodata. 

Nu suntem niciodata liberi. Trebuie sa   ne   taram pe noi insine   zi de  zi, cu frustrarile, temerile, esecuri atarnand de noi.

4 aprilie 2012

libertate

Intotdeauna am visat sa ma dau unuia. Cu totul. Sa faca ce vrea cu mine. Fie bine, fie rau. Sa ma dau renuntand la mine, la orgoliu, la mandrie, la rusine, la teama, la indoieli si mai ales la control.
Sa am increderea oarba ca orice ar dori sa faca cu mine asa e cel mai bine, cel mai potrivit si el stie mai bine ca oricine ce-mi trebuieste si ce nevoi am.
Sa ma framante intre degete precum ar face-o cu o plastelina, sa ma modeleze in fel si chip pana ma face sa fiu o haina potrivita pentru el. Si eu sa ma bucur, sa-i fiu recunoscatoare si sa-i stau. Sa-l respir, sa nu pot fara el, sa devin dependenta de el si sa stiu ca fara el n-as exista.
Dar nush, n-am fost de trebuinta nimanui in felul asta. Abia cand voi reusi sa renunt la mine, la A VREA tot timpul ceva iarasi si iarasi, atunci voi fi libera.

21 martie 2012

Alice was here

O vreme, după ce ne-am urcat în maşină nu am scos niciunul nici o vorbă. Cu coada ochiului mă uitam la firişoarele subţiri de fum care îi ieşeau din păr. Mi-am dres vocea şi fără să o privesc am zis:

Poate nu am înţeles noi bine, dar nu-mi amintesc ca în reclama din revistă să scrie pui de Hellhound. Era sigur scris pui de Bloodhound.

Taci şi condu.” mi-a răspuns ţâfnoasă.

Am mai mers aşa un timp, apoi, chiar înainte de a ieşi din sat am văzut o pancartă.

Hei, uite, cineva are de vanzare pisoi. Nu luăm mai bine un pisoi? Mă gândesc că e totuşi un apartament micuţ...”

A aprobat din cap încă îmbufnată şi am tras rapid pe dreapta.

Sunt ADORABILI!” a exclamat ea de îndată ce a văzut şase perechi de ochi rotunjori care ne urmăreau din cutia mărişoară de carton. Ce rasă sunt?”

S-a auzit un pocnet uşor. Unul dintre pisoi s-a evaporat într-un norişor de fum.

“Chesire,” ne-a răspuns fetiţa şi a inceput să crească.

17 martie 2012

Gradina de langa casa

 Povestea celor trei rodii aurite A I C I

De cand am citit-o prima data, nu m-am oprit din a ma intreba ce sunt rodiile alea. Credeam ca sunt un fel de mere, da` mai ionatane, mai nu-stiu-cum. Stiu, o sa ziceti de Google, de Wikipedia si de astea. Doar ca era prin 1975, abia se inventau microprocesoarele... Pe-ai mei nu-i prea intrebam nimic, oricum nu stiau si imi dadeau raspunsuri aiurea.
Apoi, prin 2000 si-un pic, am cumparat prima rodie. Si m-am dumirit si m-am bucurat, fiindca era chiar buna si coapta. Aia din poza nu e mare lucru de rodie, are abia vreo 4-5 cm in diametru si nu cred ca e comestibila. Doar ca a crescut in gradina mea. Ce numesc eu a fi gradina mea, dupa cum se vede aci. Stiu ca nevasta-mea care e cea mai tare din parcare la gradinarit o sa aiba o portie sanatoasa de ras, dar pentru un incepator e necesar si suficient. E faina, e langa casa si am si ceva verde langa mine.

15 martie 2012

Blind

Mergi printr-o camera intunecata, abia poti deslusi ce se afla in fatza ta. Bajbai cu mainile indreptate in fatza, speri sa gasesti ceva ori, atingi, iei in mana ceva. Incerci sa-ti dai seama ce poate    fi , te  ghidezi doar  dupa    simtul tactil. E tare , greu, voluminos, suprafata  neteda. Il duci  la  nas  si-l  mirosi. Nu-ti dai seama  ce poate  fi. Speri sa   fie  ceva valoros, frumos, ceva  sa-ti  trebuiasca, poate  sa nu-ti  trebuiasca  neaparat, dar  sa  te  bucure intr-un  fel. Decizi  sa-l pastrezi, esti  entuziasmata ca ai gasit  ceva asa  special. Dar cand se  aprinde   lumina iti dai seama ca    ce  tii in mana  e  departe de  a  fi  valoros, frumos, artistic  sau  macar util. Iti dai  seama ca  ai pierdut prea mult  timp sperand sa  fi  gasit  ceva  bun, in   final  ai realizat  ca  tii in mana  doar   o  vechitura. Ce  mai poate  fi spus despre  iubire?Te iubesc    a fost  atat de mult  tocat in toata literatura  lumii, toata  cantecele, toate filmele, piesele de  teatu. E  doar o  stare de  spirit, o  emotie, care   te  copleseste. Doua  cuvinte  carora noi  le-am  dat  asa  multa  semnificatie.

13 martie 2012

Aaaaaaa DA!

Cand m-a iubit pe mine un barbat, a tinut cu indulgenta cam un an. Asta daca nu pun diversele muieri ce le-a adus in casa spre cotarceala in lipsa mea in anul asta. Dar eu l-am crezut de fiecare data cand imi spunea ca ma iubeste. Si shedeam asa zambind tamp si oscilam intre fericire bolnava si tristete ascutita.
Cand am iubit eu un barbat l-am urat pentru ca ma simteam slaba si ca nu-i eram suficienta motiv pentru care l-am castrat. Atat cat am putut. Cand am zis io ultima oara te iubesc mi-amintesc ca eram foarte nefericita si-aveam in mine cel mai mare hau posibil. Cand mi-a spus el ultima oara ca ma iubeste imi scotea bagajele in fata casei si baga altele in schimb.
Cred ca  te iubescul asta e doar un slogan folosit atunci cand faptele nu pot demonstra asta. Si ce ne mai place sa-l auzim, sa-l credem.
Perioada de iubire din viata mea a fost cea mai meschina si trista perioada din viata mea. Mi-e teama ca asta cu iubirea nu-mi vine foarte bine, e asa ca o haina mult prea stramta pentru grasimile mele, ma face sa ma simt inconfortabil, penibila, singura si fara speranta. Si pacalita.