Mirror, Mirror

L-am vazut apropiindu-se prin  spate, aplecandu-se putin si soptindu-mi stiu totul despre tine. Ma uitam la el prin  oglinda, mi-am ridicat o spranceana si  m-a  bufnit rasul mdea, siiigur.  Era  un  barbat  inalt cu  care  facusem  cunostinta  cu  cateva  minute in urma. Nu-mi stia  decat  numele, nu ne cunosteam dinainte, nu-i vorbise  nimeni ever de  mine. Si totusi el a  continuat, cu ochii
arzand in  oglida si apoi in  ai  mei sa-mi zica  stiu ce-ti place si  ce  nu, stiu cum iti place sa ti se vorbeasca, sa fii sarutata, alintata, ce-ti place  sa  mananci  si ce  nu,  ti-am  zis, stiu tot. Il simteam in spate, din oglida imi tasnea privirea lui  sfredelitoare, genul acela de privire care  ma face  sa  ma  rusinez  si pe   care  nu o pot indura  mai  mult  de cateva secunde. Mi-am  coborat privirea si el a inceput : iti place  ciocolata  alba, niciodata aia  cu fructe, cea cu lapte si alune  merge, nu-ti plac  parfumurile dulci, cel de  mosc te  termina, vinul rosu si  sec putin rece, inghetata de  vanilie sau  caramel, niciodata simpla, cu cat  mai  multe  chestii in ea, iti plac animalele , mai ales pisicile, preferi sa  faci  baie in  cada decat dus, mori de placere sa fii  mangaiata pe spate
...si a continuat ceva vreme, amandoi ochi in ochi in fata unei oglinzi mari.  Mi se parea foarte senzual cum cuvintele i se  rostogoleau pe buzele  groase.
Imi vorbea putin peltic. Ma gandeam de unde sa stie toate astea, speram  sa  fie  simple  banuieli, la un  moment  dat sa  gafeze si  sa-i spun  mandra baiete n-ai dreptate.
Dar  nu  a fost asa. M-a  luat de ceafa  si  m-a intors  cu totul spre el.  Fata in  fata, la  distanta de  cativa  centimetri, ochi in  ochi. S-a aplecat si  m-a  sarutat,  asa  cum imi place  mie, simtindu-l foarte, foarte in  mine.