Cica ai avea chef de scris dar ti-e lene sa-ti faci blog si trimiti adresa de email pe unapesaptamana@gmail.com, astepti invitatia, vine negresit si-apoi scrii. S-ar putea sa ai blog dar sa-ti surada ideea sa scrii "ingramadit" uneori. Cica in fiecare luni cine apuca da tema pe care se abereaza toata saptamana. Cica atat.
___________________________________________________________
Cica nu atat. Cica frumos ar fi sa si comentati ce scriu ceilalti, macar sa stie daca cineva a citit.

10 februarie 2012

Stai ca trag!

Buey, io numa` acu` vazui ca nu mai putem comenta la liber p`aci.

Da` asta nu i bai, suntem obijnuitz` cu surogatu` de libertate in care ne scaldam tãtz`, de la al` mare, la al` mic.
Cum ziceam vineri sara, dupa ce am disparut de pe sosea, mai repede decat dispare salaru` din cont atunci cand il iau ( ca sa priceapa toata lumea, am derapat pe gheata mai rau ca Basescu in politica - da, l am votat ce P mea, pot sa mi permit sa comentez acuma ), viata e un cacat de 15 kile pe care incercam sa l bagam intr o punga de zece. (Pe expresia asta am copyright si o folosesc de vreo douaj` de ani )
Am ajuns la concluzia asta, dupa ce mi am vazut trecutu` glorios trecand prin fata ochilor, derapand si el pe gheata in lumina farurilor si disparand dupa marginea abrupta a santului, in tenebrele de groaza a ceea ce in termeni tehnici se numeste "aratura".
Ajungem noi trei in gaoaza universului ( aka io, masina si Cristi ). Intuneric bezna ( ca n gaoaza deh ), fulgi veseli picand de sus ( yea, in Ardeal ninge de sus in jos, va zic io, indiferent ce zic aia la Meteo ), nici un zgomot care sa ne disturbe calmu` olimpian obtinut in urma expresiei "ce P mea se intampla?" ( expresia asta cand e rostita specific duce la o stare meditativ contemplativa in timpu` careia incerci sa ti dai sama ce se intampla. Pardon: "ce P mea se intampla").
Ies din masina, deschid capota, ii trag una la borna de plus care sarise, fac cu ocazia asta rost de lumina, dau o tura pe langa masina, vad un plastic pe sub ea, gasesc numaru` pe undeva pe langa roata din spate, intru inapoi, aprind avariile, ma uit la Cristi care semana cu un grajd comunist ( aka alb ca varu`, lung la fata... si plin de cacat ) si ranjesc: "ai patit ceva mã?"
Se uita asta la mine, prin ochelarii aburiti si zice: "ti i clar ca io nu i zic lu` mama ce am patit, ca si face infarct!"
Ma reculeg, zic ca n are rost sa i trag una peste trompa, fiindca trebe` ca cineva sa impinga masina, ies afara si urc pe marginea santului. Opresc 2 masini, se dau jos niste adevarati simpatici ( carora le multumesc pentru simtu` umorului de care au dat dovada cand au incercat sa impinga un Kangoo incarcat la maximum ) si luam impreuna la cunostinta ca masina nu poa` sa fie scoasa de acolo, decat cu ajutoru` lu` Yoda...sau cu o masina de tractare.

Avand in vedere ca n am tare mult timp, va mai zic o singura chestie: a aparut o masina de tractare.

Nenea ala care a venit cu masina, a fost tare simpatic cand a scos o : "stai ca trag!"
Corect, nenea a tras bine.
Altfel, as fi fost in continuare in santu` dintre Aiud si Decea.

Da, l as fi omorat pe Cristi si l as fi mancat.


Ce noroc au unii....


Un comentariu:

Adriana spunea...

ce comentarii ai vazut tu ca am taiat mah? ma-nervati de dimineata, jur!