C' est la vie

Si  stiu  ca  nu mai puteam si  simteam  ca  nu mai doream, dar continuam, continuam pentru ca  asta  era  ceea eu  am  vrut, pentru care  m-am luptat, pentru  care mi-am lasat  demnitatea  cateodata si  ma incercau toate  sentimentele  de greata, sila, preaplin, ca atunci  cand iti  mai  raman cateva fumuri dintr-o tigara,si nu  mai intra, nu  mai poti, nu ai  mai  vrea, dar o  fumezi, trebuie sa  o termini, nu-ti  vine  sa  o  stingi asa, ca atunci cand  te-ai saturat  inainte  de  a termina  tot  ce-i in  farfurie si  stii  ca  esti plin  si  nu mai poti si  ca te ingrasa  si  ca  sigur  o sa-ti  fie  rau  si  ficatul o sa  o ia  razna, dar  indesi ultimele  bucati, le  vari   pe  gat  si starea  asta se prelungeste  mult  prea  mult, peste limita  suportabilitatii, dar  nu  mai  ai  cum da  timpul inapoi, mergi   taraind o greutate dupa  tine  si  cand  ceilalti  iti  zic  mai,  e  greu,   lasa-l, ia o pauza, nu e pentru  tine  treaba  asta,   tu le  spui  zambind ca  sunt  nebuni si orbi  ca tu  stii sigur  ca  tie  ti-e  bine, ca nu-i  greu, ca asta ti-ai  dorit  si  din  moment  ce  ti-ai  dorit, te-ai inhamat la treaba asta, ca  tu  stii  ce-i mai bine  pentru tine, ca  nici  nu-i chiar  asa  greu , li se pare  lor, ca  e  chiar  usor  cateodata, si  chiar  placut din cand  in cand si minti zambind si te minti  singur, cateodata crezi si aprobi toate minciunile tale, cateodata realizezi crud si amar  ca, nu, lucrurile nu trebuie sa  stea asa, ca totul e o spoiala, ca te  complaci intr-o prefacatorie, dar vine o noua zi si speri  ca ceva  se  va  schimba, si cea  mai  mica schimbare este pentru tine  un  motiv  de lauda,  vedeti v-am spus  eu  ca  e  bine, ca  nu e  greu, ca  e pentru  mine,  dar  gustul de  voma iti  ramane in  gat, iti  aduci  aminte  ca nu  mai poti, ca  nu  mai  vrei  si oricat  de greu ar  fi, cumva trebuie  sa    pleci  si sa trantesti o usa in spatele  tau