Ca o gospodina moderna ce sunt nu am timp sa fac curatenie, dar sper in gasirea lui. A timpului. De prea multe ori mi se intampla sa nu il am, adica sa nu fiu gospodina cu ore de casa, si primul lucru ce imi vine in minte e femeia din mine, lipsa. Sunt o incalceala cu forme curbe si gandire analitica, un amestec de unghii taiate in carne cu absenta de muschi, un amalgam de par scurt si lacrimi inutile. Din cand in cand rememorez aroma cozonacului si imi propun retragerea ambasadelor din prezent. Tot din cand in cand imi aduc aminte de geamuri ferecate si mirosuri acoperite cu ierburi la pungulita in Craciunuri straine. Atunci ma reintorc la geamurile mele cetoase si le promit solemn ca devin gospodina, si imi scutur timpul, si ii storc clipele, si ma apuc de curatenie. Sunt cenusareasa viteaza care isi ridica poalele si-si sufleca de zor curajul de a scutura praful timpului. Va fi curat la mine in suflet de Craciun.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu